INTERESUL PUBLIC vs.
SECRETELE STATULUI

Negarea accesului la informații de interes public, prin interpretarea subiectivă sau, pur și simplu, ignorarea legislației și a normelor europene de bună-practică în domeniu e o realitate din ce în ce mai des întâlnită în relația stat-presă din România.

Adesea, autoritățile par că nu mai pot – sau, uneori, că nu mai vor – să își respecte propria legislație în domeniu (Legea 544/2001) și întârzie implementarea rigorilor de transparentizare a actului de guvernare locală și centrală.

Publicarea unor informații de interes public legitim a ajuns chiar să fie uneori condamnată de autorități și să devină subiect de investigație și anchete disciplinare.

În plus, tot mai des constatăm că se folosește abuziv legislația tip GDPR sau „dreptul de a fi uitat” ca o scuză pentru cenzură.

În paralel, nu există cultura și „instituția” whistle-blower/avertizor de integritate. Cei care contactează și discută cu media sunt percepuți și catalogați mai degrabă ca „turnători” în cultura informațională națională, nu văzuți ca niște actori importanți care generează impact pozitiv în societate.

Se ajunge des la situații absurde, de tipul anchete jurnalistice legitime întârziate sau anulate, ori chiar depublicate „cu legea în mână”, sau la răspunsuri absurde unde chiar informațiile solicitate sunt „anonimizate”, iar mulți funcționari publici se agață de prevederi neclare din legislație pentru a găsi scuze și a „secretiza” abuziv informații de interes public. Ce e de făcut pentru a normaliza relația jurnaliști–instituții de stat pentru un access firesc la informațiile de interes pentru contribuabili. E nevoie de o nouă Lege 544 sau modificarea actualei legislații e un pericol la adresa transparenței?

Ce exemple concrete și ce probleme semnalează unii dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de investigație din România? Și care este reacția unora dintre cei mai importanți reprezentanți ai Statului?

Aflați dintr-un nou episod al seriei EIDOS Talks.

PRECIZARE:

La data înregistrării a fost disponibil pentru a participa fizic în studio senatorul Vasile Dîncu (PSD) și vicepremierul Dan Barna (USR PLUS) care, aflat în timpul unei deplasări, nu a reușit să intervină în timp real în discuție. Atât el, cât și premierul Florin Cîțu (PNL) au transmis însă mesaje pe tema discuției, ulterior, fără a avea însă în vedere contextul dialogului dintre invitații din studio.